Cand am scris prima oara pentru a sprijini Scoala nr. 2 Sf. Andrei din Slobozia in campania campania PROFI „Fii EROUL scolii tale!” – powered by Vodafone, am scos de la naftalina amintirile din acea perioada a vietii mele. Dar, fara sa imi dau seama, s-a nascut o intrebare in subconstient: ce s-a schimbat de atunci in batrana scoala 2 din Slobozia?
Si care sa fie cel mai bun mod de a afla decat o vizita la fata locului, cu alte cuvinte vazand si facand. Astfel ca, in drum spre Braila, m-am oprit pentru o ora in Slobozia si am intrat, dupa 20 de ani, in cladirea scolii nr. 2 Sf. Andrei.
S-au schimbat multe in scoala, evident in bine. Destinatia unor sali si birouri – biblioteca de odinioara, probabil prea putin incapatoare, e acum biroul directorului. Laboratorul de chimie s-a mutat si el. Cel de biologie insa, unde am invatat mai mult vreme pentru ca diriginta clasei noastre – Doamna Dumitru – era de biologie, este inca acolo. Ba chiar si dioramele de care vorbeam sunt tot acolo (foto dreapta). Au disparut blana de urs de pe perete si vitrinele cu fluturi si cea in care exista un ou de strut si o barza neagra. Macar ariciul e la locul lui (wink!).
Terenul de baschet cu beton crapat e de domeniul trecutului, acum scoala are sala de sport. Atunci ne schimbam pe rand, in clasa, intai fetele, apoi baietii, acum exista vestiare. A disparut groapa cu nisip unde exersam saritura in lungime. A aparut insa un teren sintetic, pe care se poate juca tot timpul anului.
Nimic nu se compara insa cu oamenii pe care inca ii mai cunosti. Doamna Liliana Agapie, profesoara de chimie si director adjunct al scolii ne-a insotit pe tot parcursul vizitei. Admit, in prima faza, nu mi-am dat seama cu cine vorbesc, dar am recunoscut-o cand s-a prezentat. Pe doamna Pavel, profesor de sport, am gasit-o unde a fost mereu: pe teren, alaturi de o droaie de pitici “avem meci I-a cu a II-a” (foto stanga). Si ca momentul sa fie emotionant pana la capat, printre piticii de pe teren se afla, pura coincidenta, Sebi, nepotul meu. E bun!, zice doamna Pavel. Ce sa zic, vine din familie…
Am stat in banca, am iesit la tabla (foto sus), am aruncat la poarta cu o minge de handbal. Scoala s-a schimbat si totusi nu am uitat locurile. Ba chiar si chisocul de unde odata cumparam gogosi e tot acolo, chiar daca ghereta de tabla e inlocuita de un stabiliment mai solid, din PVC. “Terenul mic” e acum locul de intalnire intre parinti si elevi. Scoala are “steagul verde”, acordat de o organizatie in care am activat si eu in urma cu ani, condusa de doamna Prof. dr. Maria Patroescu, directorul centrului de cercetare in care lucrez de aproape 14 ani. Lumea e mica
Vor mai aparea poze de la vizita pe facebook (multumiri Cristi pentru ele si pentru companie), dar e greu de povestit prea multe despre emotia acestei vizite. Multe amintiri venite din urma…
Sunt ultimele zile in care puteti sprijini Scoala nr. 2 Sf. Andrei in campania PROFI te premiaza. Mecanismul campaniei il gasiti, in detaliu, aici. Pe scurt, toti cei care fac cumparaturi in magazinele PROFI primesc pentru fiecare bon fiscal, indiferent de valoarea lui, 10 puncte. De asemenea, in magazine exista si produse la a caror achizitie primiti puncte suplimentare (300, 150, 50). Pe langa bonul fiscal, primiti si un bon nefiscal pe care sunt evidentiate punctele achizitionate, pe care il completati cu numele scolii participante careia doriti sa ii donati respectivele puncte. Nu conteaza ca faceti cumparaturile la Bucuresti, Slobozia sau Craiova, puteti dona punctele oricarei scoli doriti (lista completa a scolilor din concurs).
@cotos cand m-am asezat langa pitici intr-o banca mi se facuse pielea de gaina, vorba unei clasice 🙂
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
3 Comments
Make, eu ar trebui sa fiu al de multumeste 🙂 Emotiile vizitei ti se citesc atât de bine pe chip, încât prea multe cuvinte îs de prisos 🙂
Eu sunt la fel de emotionat de fiecare data cand trec pe langa scoala mea..Amintirile ma coplesesc mereu 🙂