Erasmus+: Serviciul European de Voluntariat

Trăim într-o lume în continuă mișcare, fie că vorbim de latura turistică, de cea profesională sau de studii în alte țări sau centre universitare. Dacă despre turism nu e cazul să vă explic prea multe, piața europeană a muncii a devenit în ultimii ani un ecosistem extrem de dinamic, cu specialiști relocați acolo unde nevoile de dezvoltare ale companiilor o cer. Industria auto sau de cea de IT sunt primele exemple care îmi vin în minte, dar cu siguranță ele sunt mult mai multe. Mediul universitar presupune, prin definiție, o mobilitate ridicată a personalului academic, ce implică stagii de pregătire sau participări la conferințe și proiecte, dar apariția programului Erasmus la sfârșitul anilor ’80 a determinat o explozie a mobilității la nivelul studenților.

E foarte important să știți că programul Erasmus+ (programul Uniunii Europene pentru educație, formare profesională, tineret și sport) include oportunități de mobilitate pentru orice etapă de dezvoltare a unui individ atât în context formal, cât și informal. Un elev poate petrece 1-2 săptămâni peste hotare cu un program de mobilitate pentru tineri. Un student poate urma o perioadă de studiu într-o universitate din altă țară sau poate beneficia de un stagiu de practică într-o universitate ntr-o institutie publica sau companie privata. Un tânăr absolvent poate beneficia, prin programul dedicat tinerilor antreprenori, de un schimb de experiență care să reprezinte primul pasîn deschiderea propriei afaceri. Astfel, prin Erasmus+ poți vizita un antreprenor dintr-o țară europeană pentru a observa un exemplu de bună practică, pentru a înțelege modul de funcționare al afacerii pe care dorești să o demarezi în România, de ce nu, să imporți o franciză. Despre toate aceste oportunități puteți afla din clipul de mai jos, pe care vă invit să îl urmăriți.

Serviciul European de Voluntariat din cadrul Erasmus+

Din programele urmărite în clipul de mai sus, aș vrea să dezvolt un pic partea dedicată Serviciului European de Voluntariat (SEV). Orice tânăr cu vârsta cuprinsă între 17 și 30 de ani poate desfășura un stagiu în cadrul acestui program SEV, cu o durata între 2 săptămâni și 12 luni. Scopul acestor stagii este de a dezvolta valori precum coeziunea socială, dialogul intercultural, implicarea civică, solidaritatea și toleranța într-o Europă în care mobilitatea a determinat interacțiuni între culturi diferite, comunități cu caracteristici sociale și religioase distincte.

Implementarea unui proiect în cadrul SEV presupune colaborarea a 3 factori de decizie: organizația care trimite voluntarul, organizația gazdă a voluntarului și voluntarul în sine. Cele trei părți trebuie să identifice oportunitățile de proiecte care să vină în sprijinul comunității locale, să identifice oportunitățile de voluntariat și să recruteze și să pregătească voluntarii și să îi  găzduiască. Pe parcursul stagiului, voluntarului i se asigură cazare, cheltuieli de transport local, costul biletului de avion (total sau parțial), o sumă lunară (pentru cheltuielile zilnice). Dacă optați pentru stagii mai lungi de 2 luni, puteți beneficia și de sprijin în învățarea limbii țării în care efectuați serviciul de voluntariat. O astfel de experiență se finalizează cu un document care atestă stagiul de pregătire non-formală, Youthpass.

Iar pentru a înțelege mai bine acest program, am câteva exemple de voluntari români ce au efectuat stagii în SEV, dar și câțiva străini ce au venit în România pentru experiențe similare.

Bianca e din Onești și, prin intermediul asociației ONESTIN (organizația care trimite voluntarul), a petrecut 2 luni în Lisabona, unde a activat în cadrul asociației Mais Cidadania (organizația gazdă a voluntarului). Asociația portugheză desfășura activități cu copiii din familii defavorizate, iar Bianca a lucrat ca supraveghetor și facilitator în cadrul activităților pe care organizația le desfășura pentru aceștia (tabere, activități sportive, sesiuni de lucru, activități artistice etc.). A constatat că multe din jocurile pentru copii din România se regăsesc, cu adaptările de rigoare, și în Portugalia.

Alina e gălățeancă la origini, a făcut facultatea la Brașov, iar după 3 ani de București a ales un proiect de 12 luni într-o grădiniță Waldorf în Sigulda (Letonia). Munca ei de zi cu zi include ascuțit creioane, decupat hârtie, spus povești, pus masa sau ajutat la îmbrăcat și dezbrăcat “iubitorii de noroi”. În plus, a fost implicată în evenimente lunare sau anuale ce au loc la grădiniță (serbări, târguri etc.), dar și în proiecte personale gen SkirtBike Sigulda. A călătorit mult și mi-a mărturisit că a cunoscut niște oameni excepționali.

Pe Vincente l-am cunoscut la întâlnirea informală organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România cu beneficiari ai programelor europene pentru tineri. Este unul din voluntarii străini găzduiți în România de organizația A.C.T.O.R. și efectuează activități artistice pentru copii internați în diverse spitale din București. E din Spania și la momentul în care a optat pentru România a avut de luptat cu prejudecățile familiei și prietenilor legate de români și România. Acum se află de mai multe luni în România și imaginea lui este cu totul alta, chiar dacă suferă un pic din cauza vremii mult mai reci față de țara natală. Dar despre el și colegii săi vom vorbi pe larg într-un articol separat, pentru că i-am rugat să răspundă câtorva întrebări privind experiența lor.

Știu că de multe ori programele acestea par niște chestii complicate și încurcate, dar de la fel de multe ori vă pot confirma că există povești atât de frumoase și sunt milioane de tineri deja a căror viață s-a schimbat în urma unei mobilități de studii sau a unui schimb de tineri. Cele trei opinii de mai sus sunt un feedback extrem de valoros atât pentru cei care coordonează aceste programe, cât și pentru cei care vor să le acceseze în perioada următoare. De aceea, dacă aveți experiențe de acest tip, nu ezitați să le povestiți mai departe, nu ezitați să scrieți instituțiilor europene acolo unde credeți că ceva trebuie schimbat sau îmbunătățit. Un bun prieten al meu și-a solicitat europarlamentarul să interpeleze Comisia Europeană cu privire la un proiect depus de el. Când aveți o nelămurire, scrieți Biroului de Informare al Parlamentului European în România, există oameni care vă vor sprijini să găsiți răspunsuri.

Iar astfel de întâlniri cu beneficiari ai programelor pentru tineret îmi dau încredere că tot mai mulți tineri se vor implica pe viitor și își vor oferi șanse în plus. În condițiile unei piețe libere a forței de muncă în Uniunea Europeană, sunt tot mai frecvente relocările de specialiști dintr-o țară în alta. Un stagiu de voluntariat poate contribui semnificativ la dezvoltarea capacității individului de adaptare la o astfel de schimbare. Mai mult, educația informală poate fi, în unele situații, mai eficientă decât orice învățare în cadru organizat, printr-un program de studii clasic. Nu în ultimul rând, poate contribui la dialogul intercultural (în aceeași întâlnire am aflat că România suferă încă la acest capitol) și la o mai bună acceptare a diferențelor sociale, culturale sau de orice altă natură.