Și cum tot scriu eu despre jazz de vreo 2-3 de ani încoace (fără a avea pretenția unui fin cunoscător, ci mai curând un om pasionat în a descoperi tot felul de muzici), am aflat anul trecut încă un loc din inima naturii care își propune să devină gazdă pe termen lung a acestui gen muzical: Smida Jazz Festival. Patria moților, a lui Avram Iancu și Horea, se gândește să aducă în creierii Apusenilor sunetul fin al saxofonului, vibrația și balansul periuțelor ce mângăie tobele, trufașul contrabas și ce se va mai găsi prin bocceluțele muzicienilor invitați.
Smida Jazz Festival 2017 vă îmbie cu trei seri de recitaluri – 25, 26 și 27 august 2017 și trei recitaluri pe seară, cu trei recitaluri ale unor artiști români și promisiunea unor povești de povestit nepoților. Dar pentru că vorbim de un festival muzical, hai să prezentăm artiștii, pentru că ei sunt cei care dau tonul.
De Bugge Wesseltoft’s New Conception of Jazz ați mai citit la mine pe blog, ei fiind invitați în cadrul serilor de jazz nouveau din Club Control. La mai bine de două decenii de la înființarea acestui proiect (1995), norvegianul Bugge Wesseltoft îl revitalizează într-o formulă exclusiv feminină (trebuie să recunoaștem că nu prea știm multe femei instrumentiste din zona jazzului), alături de care se reîntoarce în România la Smida Jazz Festival 2017. Artistul are o listă lungă de materiale discografice și colaborări la albumele altor artiști (Jan Garbarek și Dhafer Youssef sunt probabil cei mai cunoscuți publicului românesc).
Tingvall Trio îi include pe pianistul suedez Martin Tingvall, basistul cubanez Omar Rodriguez Calvo și bateristul german Jurgen Spiegel. Cei trei promit un voiaj muzical între ritmuri de jazz, folk scandinav și rock, garantat de experiența celor șase albume pe care le au la activ. Cel mai recent, Beat, a apărut în 2014 la Skip records și este coprodus de Bernd Skibbe. În 2012 au fost prezenți la Timișoara Jazz Festival, iar în decembrie anul trecut la Iași (în Aula BCU, unde a cântat și subsemnatul), apropo de prezența lor în România, dar cel mai important recital mi se pare cel de la North Sea Jazz Festival de la Rotterdam.
Eric Vloeimans’Gatecrash e încă o dovadă că trompeta este la mare preț în acest an la Smida Jazz Festival 2017. Olandezul crescut în muzica clasică, dar migrat apoi spre jazz, are un palmares de 18 albume de autor, dar și colaborări în zona electro cu Armin van Buuren.
GoGo Penguin înseamnă Rob Turner (tobe), Nick Blacka (bas) și Chris Illingworth (pian), un trio britanic ce a ajuns în 2016 la cel de-al treilea album, Man made object fiind editat sub egida prestigioasei case de discuri Blue Notes Records. De altfel, revista AllAboutJazz aprecia creșterea organică a trupei încă de la cel de-al doilea album apărut (v2.0), fără pași riscanți, ci plecând de la baza solidă oferită de albumul de debut Fanfares (2012). Deși muzica lor resimte influențe de trip-hop, rock, sau muzică clasică, cei trei păstrează un iz de jazz acustic. Dincolo de orice altă caracterizare, muzica vorbește cel mai bine, deci să îi ascultăm.
The Kandinsky Effect înseamnă saxofonistul Warren Walker, basistul Gael Petrina și toboșarul Caleb Doliste, care propun un jazz combinat cu elemente din hip-hop, IDM și muzică electronică. Dintr-un motiv pur personal, vă propun să ascultăm Somnambulist.
Saxofonistul Mihai Iordache îmi amintește, orice-ar face și orice ar cânta (și a cântat în multe formule), de Timpuri Noi și Perfect. Este saxofonistul de jazz din România pe care îl știu de peste 25 de ani, îl asociez cu Green Hours și tot ce se întâmplă acolo. De altfel, experiența formulelor diverse fac din proiectul Iordache un melanj ce merge dincolo de jazzul clasic, ce influențe de cool jazz, nu jazz, exotica și lounge funk. Alături de Mihai Iordache vor evolua Dan Mitrofan (chitară), Adi Stoenescu (keyboards) și Tavi Scurtu (baterie).
Finalisti la European Jazz Award 2014, timișorenii de la JazzyBit sunt un proiect extrem de interesant, mai ales că văd tot felul de experimente, cum ar fi piesele cu cei de la Subcarpați. Recitaluri la Gărâna, JazzTM, Alba Jazz, Untold, dar și în Austria, Ungaria sau Italia, plus două albume – Touch the sky (2014) și Horizon (2016). Alături de Sebastian Spanache Trio, una din trupele remarcabile ale noului val din jazzul românesc (cel puțin din punctul meu de vedere).
Petre Ionuțescu i-a cooptat pe Sergiu Catană (percuții) și Gabriel Almași (chitară, electronice) în proiectul ce poartă numele Trompetre pentru un jazz ambiental, de relaxare, de trăire, de simțire. Vă propun de la ei piesa Ecouri.
Stilul maghiarilor de la Sickpicnic este rezultatul unui melanj de etno-folk, elemente de free jazz și sunete electronice pe care cei patru îl propun ascultătorilor. Ei sunt pentru a doua oară în România, după ce în aprilie 2016 au concertat la Cluj-Napoca.
Așadar, 9 artiști pentru cele trei seri de concerte din sălbăticia Apusenilor. Începând de astăzi, 3 aprilie, abonamentele costă 99 lei, iar după 21 august ele vor costa 119 lei, biletele de o zi vor putea fi achiziționate doar la fața locului, în zilele de festival. Dacă vă interesează cazarea, puteți alege varianta de a campa (va exista o zonă special amenajată) sau de a sta la una din pensiunile din zona Beliș.
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!