Concluzii la turneu

Gata, s-a terminat, am reușit, am făcut-o și pe-asta, moment final de turneu! Așa cum în februarie mă miram că au trecut 15 ani, așa mă mir acum că am reușit turneul. Cu eforturi, cu artificii, cu dureri de cap, cu schimbări din mers, dar 15 concerte în 15 orașe, așa cum mi-am propus. Sau, cum mi-a spus Alex cândva, la mine nu se pune problema dacă îmi iese ce mi-am propus, ci când.

Petroșani a fost debutul și mult peste așteptări din toate punctele de vedere. Onești, Dorohoi și Suceava au fost așa cum mă așteptam sau mai bine. La Suceava au fost mai mulți oameni cu bilet la Auditorium Joseph Schmidt decât la Fierărie gratis, la Dorohoi au fost mulți pași înainte față de anul trecut (și financiar, și ca loc de desfășurare, și ca prezență a mea în comunitate), la Onești reacțiile au fost mai bune ca anul trecut.

Cluj-Napoca și Baia Mare au fost mai slabe decât anul trecut ca prezență, Bistrița a crescut atât ca număr de oameni față de ultima mea prezență acolo și am și cântat într-un loc mult mai frumos. Brașovul nici nu îl luasem în calcul pentru turneu, dar, datorită lui Teddy și prietenilor săi din oraș, a avut cea mai numeroasă audiență a mea ever de acolo.

Concertul de la București a fost, așa cum am anunțat, unul pentru comunitate, excelent ca loc, oameni, reacții, dar defectuos din punct de vedere financiar. Dar l-am văzut ca pe un concert-pilot pentru viitor, veți vedea la momentul potrivit la ce mă refer. Mulțumiri din inimă gazdelor, școala gimnazială nr. 95.

Bacăul a fost mai bine ca anul trecut, și ca oameni, și ca discuri. La Humor am avut “noroc” de o vreme superbă”, de nu îmi venea mie să ies din casă, dar au venit oameni de la Suceava și Vatra Dornei să mă vadă cântând. Plus prietenii din Humor care mă fac să mă simt acasă și să trec peste răceală, pana de cauciuc și toate chestiile care puteau să meargă prost și au mers.

La Lehliu am inaugurat terasa nouă, i-am avut invitați pe Berti Barbera și Teddy Tudoroiu, dar și pe Luci Dobra, brand ambassador al Jameson, care a spus povești cu whiskey, lume multă, cam 120 de persoane, deși a ploua torențial, au venit oameni și de la Slobozia, București sau Călărași. La Tecuci a fost momentul de educație, cu puștii lui Cristi Corcioveanu care au umplut sala studio, cu o zi înainte de festivalul Folk Minor. La Mediaș a fost un weekend în gașcă, de relaxare, care a adăugat, bonus, un concert – cum era să nu ajung la Feri și Ana-Maria (să nu fac poză cu mama Anei??), la Codruța și Arpi, Mircea și Vasile și la toți ceilalți. Dorul celor care doar spun, dar nu vin, e doar o poveste în care eu nu mai cred demult.

Finalul de la Slobozia a fost cum nu se putea mai bine, cu lume multă pe esplanada Centrului Cultural UNESCO Ionel Perlea, cu revăzut mulți oameni pe care nu i-am văzut de 20 de ani și mai bine, cu glumele mele proaste și oameni care au zâmbit, cu prăjitură de la mama și cu mine și Berti ghiftuiți. Am semnat autografe, am făcut poze, am pupat oameni, a fost bine, a fost concluzia perfectă.

Ce putea fi altfel în turneu?

Ar fi putut fi un turneu mai compact, așa m-am întins între 1 martie și 18 iulie, dar au fost probleme cu votarea bugetului, au fost probleme cu unele din locurile propuse, au fost probleme de program (al meu și al locurilor unde voiam să cânt). În loc de Constanța, Craiova și Sibiu (prima variantă) am avut Petroșani, Bacău și Brașov, deci am respectat 80 din programul inițial.

Puteau fi mai mulți oameni la spectacole – dar cine nu își dorește asta? – dezamăgirea e pentru oamenii care te cunosc bine și n-au reușit să ajungă, dar am compensat cu oameni care au călătorit ca să mă vadă și nu au fost deloc puțini. Dacă ei pot, ceilalți nu au nici o scuză. Mulțumiri celor care m-au susținut luând tricouri, discuri, papioane și toate celelalte chestii pregătite.

Puteau fi mai multe radiouri – aici n-are rost să comentez, e dezamăgitor modul (nu chemăm folkiști, iar apoi, ce să vezi, cheamă folkiști – hahaha! dar nu pe mine – colegii, măcar spuneți în față că nu vă place fața mea), nu rezultatul. Puteau fi copii talentați la fiecare concert din turneu, dar aici nu mai depinde doar de mine, poate nu era de interes pentru ei. 

Mulțumiri, Jameson, partenerul meu principal, mulțumiri, Aqua Carpatica, mulțumiri, Radio România Cultural, mulțumiri, Kooperativa 2.0., pentru că ați crezut în visul meu 15 ani – 15 concerte – 15 orașe. Fără voi mi-ar fi fost mult mai greu și nu la fel de eficient și sigur nu cu același impact. Mulțumiri tuturor celor care au găzduit spectacole, mulțumiri tuturor care au promovat turneul, care au contribuit într-un fel sau altul la reușita lui. Am făcut-o și pe-asta!