
După cum anunțam într-un articol precedent, din toamna anului trecut sunt implicat în proiectul Geoskills Plus, o inițiativă cu finanțare europeană ce își propune să ofere soluții pentru o serie de probleme ce afectează piața muncii în domeniul geospațial. După mai bine de 9 luni de implicare, am descoperit o serie de aspecte care mi se par interesante nu doar pentru specialiștii în domeniul geospațial, ci pentru toți cei activi pe piața muncii și în sistemul educațional. Multe din provocările generate de proiect și situațiile întâlnite sunt valabile sau pot deveni oricând și pentru alte domenii. Proiectul Geoskills Plus se dezvoltă pe trei direcții principale, corespunzătoare celor trei obiective majore propuse de echipa ce include parteneri din Olanda, Belgia, Bulgaria și Lituania, plus rețele europene de profesioniști, cum este cazul Eurogeo (rețeaua europeană a asociațiilor profesorilor de geografie).
Prima se referă la realizarea unui model de cooperare pe piața geospațială, plecând de la modelul olandez intitulat “triunghiul de aur” (foto stânga), care include sectorul educațional (atât învățământ universitar, cât și pe cel vocațional), angajatorii și instituțiile guvernamentale (atât în calitate de factori de decizie legislativă, dar și de important angajator, prin agențiile de cadastru și alte instituții implicate în domeniul geospațial). Plecând de la acest model, proiectul dezvoltă acest cadru de lucru la “piramida de aur”, care include și studenții și, pe termen lung, elevii școlilor vocaționale, asociațiile profesioniștilor în domeniu (care se implică în procesul de învățare continuă a membrilor săi și a proceselor de certificare) și, în calitate de beneficiar final, Societatea (sau clientul). Trecerea de la triunghi la piramidă s-a făcut plecând de la idee că nu toți partenerii sunt implicați la același nivel și în același plan al acțiunii. Implementarea unei asemenea structuri la nivel european ar determina o mai bună înțelegere și cooperare între toți cei implicați. Rezultatele finale vor include o mai bună absorbție a forței de muncă și o creștere economică pentru angajatori cu ajutorul unei forțe de muncă bine pregătite.
Al doilea obiectiv major vizează creșterea conștientizării cu privire la competențele geospațiale. Asemeni multor subiecte de natură tehnică (inginerie, chimie, fizică etc.), numărul celor care aleg o carieră în domeniul geospațial este în permanentă scădere. Echipa proiectului Geoskills Plus a realizat o strategie prin care să promoveze avantajele educației spațiale în trei din țările participante în proiect (Belgia, Bulgaria, Lituania). Strategia a avut la bază cele mai bune practici în fiecare din țările considerate, incluzând aici evenimente educaționale precum GIS Day, noaptea cercetătorilor, festivaluri ale științei; evenimente care aduc la aceeași masă angajatori, angajați și instituții educaționale; inițiative online precum GoGeo campaign și GeoPlaza portal în Olanda sau Geomobiel project în Belgia; nu în ultimul rând, acțiuni ce vizează competiții, cum ar fi dezvoltarea unor aplicații mobile. Cele mai importante grupuri-țintă vizate de acest plan sunt studenții din învățământul vocațional, mass-media ce vizează popularizarea științei (indiferent că vorbim de TV, radio, Internet, presă scrisă), autorități publice și instituții, comunități de afaceri și investitori activi în domeniul geospațial.
Workshop Geoskills Plus la Vilnius, Mai 2015
Cel de-al treilea obiectiv abordează îmbunătățirea colaborării între partenerii implicați în piața geospațială (expresia în engleză ar fi bridging the gap, n-am găsit o echivalență mai bună). Sistemul educațional, indiferent de nivelul la care vorbim, are nevoie de o modernizare și anume 1) o mai mare flexibilitate (experiențe de învățare continuă în locul cursurilor statice, de lungă durată), 2) crearea de parteneriate cu industria pentru introducerea unor noi tehnologii și metodologii și 3) dezvoltarea și promovarea unor noi cursuri și programe educaționale adaptate la nevoile pieței muncii. Problemele sunt diferite de la țară la țară (de ex., dacă în Belgia vorbim de puțini specialiști, în Lituania se ajunge deja la un excedent), dar o armonizare la nivel european (atât în ceea ce privește programele de studii, dar și în materie de mobilitate a forței de muncă) poate îmbunătăți semnificativ un indicator extrem de eficient al pieței geospațiale și anume indicele dat de raportul dintre performanțele reale ale companiilor din domeniu și performanțele pe care le-ar putea obține într-un sistem ideal.
Aptitudinile geospațiale sunt tot mai cerute pe piața muncii, dovadă stând inițiativa ONU intitulată United Nations initiative on Global Geospatial Information Management. În ciuda acestui fapt, piața geospațială se confruntă cu o serie de disfuncționalități ce îi împiedică dezvoltarea și funcționarea coerentă. Prin activitățile sale, proiectul Geoskills Plus contribuie decisiv la îmbunătățirea relațiilor din piață și la rezolvarea problemelor ce apar între factorii implicați. Pentru mai multe informații privind activitățile proiectului, vă recomand pagina de web a acestuia.
Puteți urmări proiectul Geoskills Plus pe Twitter sau Facebook
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
2 Comments
linkul catre pagina web a proiectului nu merge
Intrebare: aveti preocupari si pentru geo-fencing ?
@Semanticus am corectat linkul, multumesc, ti-am raspuns, pe scurt, pe twitter 🙂