
Criza generată de pandemia cu care ne confruntăm nu e deloc una simplă pentru artiști. Pe de altă parte, nu sunt genul care să stea și să se uite cum se dărâmă șandramaua. Oi fi eu artist, dar nu sunt ca cei din orchestra de pe Titanic, prefer să dau la vâsle. Că e clar că statul nu se poate ajuta pe el, ce să mă aștept să facă pentru mine.
În plus, criza asta e pistol cu apă pentru mine (e drept, e meritul meu că am muncit în ultimii ani ca nebunul), mă uit pe un grup de artiști independenți, oameni tineri, la început de drum, dar și artiști cu 20 de ani vechime și mă ia groaza. Și cine își imaginează că după 15 mai se rezolvă, visează.
M-am gândit să scriu un articol pe care îl voi adapta permanent, în funcție de ce mai reușesc în această perioadă. Per ansamblu, criza pot spune că m-a activat, m-a făcut să caut soluții, că problemele erau cât casa. Pot spune cu mâna pe inimă că am muncit mai mult pentru mine ca artist în această perioadă.
Evident, sunt și lucruri care nu mi-au ieșit. Am aplicat la trei finanțări și am eșuat la toate trei. Am fost demoralizat? Nu chiar, un pic dezamăgit. Am renunțat? Niciodată. Sunt lecții din care se poate învăța, dar pe care sigur le voi aplica cu alte ocazii.
Nu mi-am bătut capul suficient de tare să fac niște live-uri mai complexe, poate cu invitați, poate cu două camere. Recunosc, n-am mai avut nervi să studiez și asta. Nu mi-am bătut capul să configurez tema de blog până la capăt, astfel că arată dubioșel, cu chestii rămase de la tema originală.
Am cumpărat 20 de cărți ale lui Sorin Poclitaru, care vor fi ulterior legate cu albumele mele (veți vedea la timpul potrivit). Apropo, Sorin face o chestie fantastică la Humor, se numește #pizzaînașteptare – oricine poate plăti o pizza, iar aceasta hrănește oamenii sărmani din Gura Humorului. Fapta bună e dublă – ajutați niște oameni amărâți să supraviețuiască, dar și un business să meargă mai departe și să își plătească angajații.
Am susținut, pe cât am putut, business-ul unor oameni care, la rândul lor, au dăruit mie și altora bucurie (Cappucino Story, Adi Hădean, La Partid Lehliu). Urmează să cumpăr și 20 de pungi de ceai de la Matcha Bar și am dat comandă și de 20 de tricouri de la Arena Magazin.
Am donat pentru câteva cauze punctuale (achiziția de echipamente pentru medici de la Dăruiește Viața și Salvați Copiii, campania YouTube – WHO pentru lupta COVID). Am făcut un workshop pentru tineri artiști, le-am povestit despre muzică, cum procedez eu în anumite situații etc.
În loc de concluzie: cred că e foarte important pentru artiști ca în această perioadă să rămână activi, atât profesional, cât și pentru comunitatea în care trăiesc și activează. Locul se câștigă greu și se pierde ușor, uneori prin neprezentare.
Și vă las cu un interviu realizat de Zoli Toth cu Anca Lupeș despre impactul acestei pandemii și cum va arăta showbiz-ul după carantină.
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!