Fotbal impotriva rasismului (ep. 2)

Nu e prima oara cand raspund unei invitatii a Policy Center for Roma and Minorities de a participa la un meci de fotbal impotriva rasismului (click aici pentru detalii despre prima participare). Ca de obicei, am avut drept colegi  de cauza si “adversari” in teren oameni pe care de-a lungul anilor i-am admirat pentru performantele lor sportive si nu numai.

Si nu ma pot simti decat onorat sa joc alaturi de Gigi Multescu (n-o sa uit niciodata golul de 2-0 de la Bucuresti impotriva lui Hamburg) sau Adrian Bumbescu (fundasul de fier din cea mai galonata echipa din istoria fotbalului romanesc), dar si alaturi de un muzician de talia lui Damian Draghici. Sa nu ii uitam si pe Jean Vladoiu, Ionel Ganea,  Florentin Petre, Marius Cheregi, Marian Savu, toti fotbalisti cu performante greu de neglijat in fotbalul romanesc.

Chiar daca unii din participanti nu au reusit sa inteleaga adevaratul mesaj al meciului, pot spune ca am avut parte de un meci intre prieteni, cu scopul de a ne distra si a transmite un mesaj de unitate intr-o lupta grea si de durata cu un flagel greu de combatut: RASISMUL.

Si in ciuda a numeroase exemple negative pe care multi din voi mi le-ati putea oferi, va asigur ca exista la fel de multe motive de care putem fi mandri.