
Săptămâna aceasta am fost un pic sinistrat de site, accesul fiind exclusiv mobil (de pe tabletă și telefon), astfel că am cam chiulit de la scris. În plus, marți am petrecut și câteva ore la studio, apoi concert, iar miercuri și joi am fost, alături de colegii de la Kooperativa 2.0., în vizită la fabrica Holcim de lângă Câmpulung. Și pentru ca treaba să meargă bine organizarea e foarte importantă, fiecare din noi a primit o funcție de conducere, subsemnatului revenindu-i cea de Director de Dezvoltare Durabilă. Când vine vorba de acest domeniu, sunt trei factori ce trebuiesc luați în calcul: factorul economic, factorul de mediu și factorul social.
Ca unul care lucrează în domeniu cercetării și protecției mediului, am fost numai ochi și urechi la aceste aspecte. În ceea ce privește emisiile, există mitul în care totul în jurul unei fabrici de ciment e alb pe o distanță de câțiva km. Verificat personal, copacii și iarba din fabrică și din jurul fabricii sunt verzi. Apropo de poza de mai sus, trandafirii din curtea fabricii au o poveste aparte: fiecare om din combinat avea, la un moment dat, propria floare (între timp, se pare că numărul trandafirilor a depășit numărul angajaților, semn că le merge bine).
Un alt aspect interesant (pe care trebuie să recunosc că îl știam de la o conferință din 2003, de la Praga, unde Holcim a susținut o serie de workshop-uri) este utilizarea unor combustibili alternativi, reprezentați de mai multe categorii de deșeuri preponderent organice. Este știut faptul că un compus organic, prin oxidare totală, produce o cantitate mai mică sau mai mare de energie. Pe baza acestui principiu, Holcim utilizează drept combustibili anvelope uzate, șlamuri petroliere, cereale sau textile, reducând astfel cantitatea de deșeuri ce ajung în depozitele de deșeuri. În condițiile în care în România depozitarea deșeurilor ce ar putea fi reciclate este o problemă reală (procentul de deșeuri reciclate este undeva sub 10% din câte știu eu), această soluție poate fi extrem de utilă. Holcim procesează anual o cantitate de deșeuri echivalentă cu cea produsă de un oraș cu circa 350.000 de locuitori (Timișoara de ex.). Tocmai datorită acestui impact semnificativ asupra comunității, aș fi putut trece cu ușurință acest exemplu la responsabilitate socială, dar omul de mediu din mine a câștigat.
Temperatura din cuptor este suficient de mare încât să nu existe probleme legate de arderi incomplete și generarea de compuși toxici. Să nu credeți că orice deșeu poate fi automat și combustibil alternativ. Iar aici intră în discuție partea favorită a vizitei în fabrică, din punctul meu de vedere: laboratorul. Fiecare compus susceptibil a fi utilizat e testat în prealabil, pentru a se verifica dacă respectă normele de calitate. Laboratorul arată așa cum își dorește orice chimist, cu aparatură modernă, care să îți permită să analizezi rapid și cu performanțele necesare probele generate atât de procesul tehnologic, cât și cele necesare în evaluarea mediului. ICP-OES, dezagregare cu microunde pentru probe solide, analizor de mercur, cromatografie de gaze, difractometru de raze X, ce mai, o plăcere să lucrezi acolo.
La capitolul certificare, fabrica stă foarte bine, pe lângă deja consacratele 9001 (calitate), 14001 (mediu), 17025 (pe partea de laborator), Holcim România a primit recent certificarea BES 6001 – Standardul privind aprovizionarea cu produse de construcţii din surse responsabile (Standard for the Responsible Sourcing of Construction Products).
Ca orice companie serioasă, și Holcim a dezvoltat mai multe proiecte de CSR, din care aș menționa Lecția verde, un manual digital de educație pentru mediu, Şcoala Zidarilor, un program gratuit de formare profesională destinat meşterilor care îşi doresc o specializare în domeniu (cunoștințe privind cele mai noi tehnici în construcţii, cele mai bune materiale utilizate în lucrările de zidărie etc.) sau Holcim îți premiază şcoala cu un teren de nota 10!, prin care o școală a câștigat reabilitarea unui teren de sport. Ca urmare a impactului acestui proiect, s-a născut campania Holcim îţi predă ştafeta la fapte bune, prin care Holcim a lansat provocarea și altor companii să vină în sprijinul școlilor care au nevoie de reconstrucția infrastructurii destinate sportului în școli. Dar, dincolo de aceste proiecte, mi s-a părut mult mai relevante comentariile Corinei și ale lui Bogdan, amândoi născuți în Câmpulung, care spuneau că, după închiderea ARO și a companiei de textile, Holcim a rămas cel mai important agent economic al orașului.
Și așa ajungem și la aspectul economic al fabricii, care a presupus investiții în infrastructura de producție, protecția mediului și dezvoltarea resurselor umane de aproape 300 de milioane de euro. Față de momentul preluării (1999), când fabrica lucra cu 3 cuptoare de 800 de tone/zi fiecare, acum există un singur cuptor de 4000 de tone care, din ce am înțeles de la ghidul nostru (dl. ing. Mihai Pâslaru), în ultima vreme funcționează la capacitate maximă.
Și pentru că o astfel de experiență este incompletă fără o componentă de hands-on learning, vizita a presupus și o probă practică. Am pus fiecare mâna pe cancioc și mistrie și am scris HOLCIM (foto dreapta). Concluzia personală a fost că mă bucur că mi-a plăcut școala, că la asta cu ziditul nu prea am înclinații. Partea frumoasă e că scrisul va rămne în curtea fabricii, așa că putem considera că am pus și noi o cărămidă (de fapt, mai multe) la temelia ei. Mulțumiri tuturor celor implicați, mai multe poze găsiți pe pagina de facebook a companiei.
[fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]
[…] Matache (Director de DezvoltareDurabilă) – Vizita la Holcim Din punctul de vedere al dezvoltarii durabile, fabrica Holcim de la Câmpulung Muscel stă foarte […]
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
3 Comments
[…] bloggeri beton din excursie au fost Marius Matache, Claudiu Ciobanu, Andrei Vulpescu, Corina-Maria Scheianu, Bogdan Daradan, Cristian China-Birta, […]
[…] Marius Matache – Director de Dezvoltare Durabilă […]