
UPDATE 2016: Între timp, am ajuns la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, tot la marginea hărții, dar și la Sighetu Marmației, mergând paralel cu granița cu Ucraina, prin Câmpulung la Tisa până la Săpânța, iar de acolo spre Arad, prin Satu Mare și Carei.
Daca saptamana trecuta scriam despre “middle of nowhere“, azi vorbesc tot despre ceva geografic: marginea hartii. Si ca sa fiu mai exact, marginea hartii Romaniei. Pentru ca am crescut jucandu-ma cu atlasul si cu harta Romaniei, sunt localitati din tara unde cand ajuns am avut senzatia de “sfarsitul hartii”, exact ca in jocurile de strategie in care ajungeai la marginea hartii.
Unde in Romania am avut senzatia asta? Pentru prima oara la Bazias (foto stanga), de fapt la varsarea Nerei in Dunare (pentru cei pasionati de navigatie, Km 1075 pe Dunare). E logic, pentru ca Dunarea e granita pret de multi kilometri, cu Serbia, cu Bulgaria si cu Ucraina. Si daca tot sunteti acolo, ati putea merge un pic pe malul Nerei, care si el e granita pentru o buna bucata de drum. Cand am fost prima oara la Socol, pe malul Nerei, se putea trece cu pasul, nu cred ca depasea 1 m adancime. Si ma gandeam cati oameni au stat in 1989 pe malul ei visand la libertate! Iar pe drumul spre Naidas, prin Zlatita, am avut de multe ori dubii ca inca sunt in Romania, deoarece Nera se muta pe partea dreapta a drumului.
Mergand de-a lungul Dunarii de la vest la est, am vazut Moldova Noua, Orsova, Severinul, Calafatul – locul unde “se termina trenul”; Turnu-Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Calarasi. De ce “locul unde se termina trenul”? Pentru ca in gara din Calafat, calea ferata se…termina. Intra lin in triaj, trece prin fata batranei gari, apoi se termina cu 2 tampoane. Si atat.
Vama Veche nu cred ca mai trebuie explicata. Urcand spre nord, trebuie ca macar o data in viata sa mergeti pe plaja de la Sulina, sa vedeti punctul de contact dintre apa dulce a Dunarii si cea sarata a marii. Daca e primavara si aveti noroc, poate vedeti si un stol de pelicani. Si in drumul spre plaja nu aveti cum sa ratati cele 4 cimitire. Dar nu e singurul punct estic pe care vi-l recomand si anume laguna Razelm, fie de sus de la Enisala, fie de la Cetatea Argamum (foto dreapta).
Desi am petrecut 5 ani si jumatate pe granita cu Moldova din judetul Galati (practic, de-a lungul Prutului), acolo nu am senzatia de “marginea hartii”. Asa ca urmatorul punct unde va recomand sa ajungeti e Siretul. Pana prin 2009, recunosc ca nu stiam ca exista un oras cu numele Siret. Datorita lui Ionut Mateiciuc am aflat, am ajuns acolo, am cantat de 2 ori. E la 4 km de Ucraina, sper ca intr-o zi sa trec si granita pentru a vedea Cernautiul. Tot pe granita nordica aveti si Radauti-ul (unde am trecut doar in fuga masinii) si Manastirea Putna, trecand prin Vicovu de Jos. Dar odata vreau sa incerc si drumul paralel cu granita, prin Fratautii Noi si Vicovu de Sus. Chiar va fi echilibristica pe muchia hartii!
Am ajuns pe granita de vest, dar in conditiile de libera circulatie, nici aici nu simt vreun soc la trecerea granitei. Poate pentru ca am trecut-o de prea multe ori si mi se pare atat de normal. In plus, in majoritatea celorlalte cazuri, vorbim fie de bariere fizice (Dunarea, laguna Razelm, Marea Neagra), fie de bariere politice (limita Uniunii Europene)
Tu unde te simti pe marginea hartii? Granita iti da o stare anume?
[…] ghicit-o din titlu. Am calatorit ceva prin tara, de la nord la sud si de la est la vest (apropos de margini de harta), dar nu am fost niciodata insa in Maramures. De altfel, cred ca e singura regiune din tara unde nu […]
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
3 Comments
In ciuda expresiei “unde pui harta in cui”, nu m-am simtit vreodata pe muchia hartii. Am mereu senzatia de continuitate in ciuda traversarii unei frontiere (ex: cu un picior in Franta si cu unul in Belgia)
Am avut insa senzatia de “capatul lumii”, pe care il asociez cu locuri greu accesibilile, in care asa-zisa “civilizatie” nu a patruns (ex: Dobrogea de Sud).
@Gabriela ai dreptate cu Dobrogea, desi e aproape de Bucuresti (max 300 de km) si mai aproape de Constanta, sunt multe zone aproape antice ca nivel al civilizatiei.