Ca sa intelegi mai bine un sport, trebuie sa petreci mai mult timp alaturi de el si de cei care il practica. Astfel ca am inceput saptamana urmarind un antrenament al nationalei de polo a Romaniei, aflata pe ultima suta de metri a pregatirilor pentru olimpiada de la Londra.
Primul antrenament al zilei a inceput devreme, la 8.30, in sala de forta, pentru ca ulterior baietii sa se mute la bazinul Dinamo. Cateva minute de relaxare, apoi incep “turele de bazin”. Intai la relanti, de incalzire, oarecum ciudat pentru aceste forte ale naturii care fac bazinul sa fiarba pe cate un contraatac rapid sau o repliere, dar care acum aluneca atat de lin, ca un vaslit romantic in Cismigiu.
Pe marginea bazinului, o grupa de juniori de-ai lui Dinamo ce tocmai a terminat antrenamentul priveste cu admiratie spre cei din bazin. Nu stiu care au fost tintele lor atunci cand s-au apucat de polo, dar stiu sigur ca sa joci in nationala e ceva ce eu unul mi-as dori din toata inima daca as face sport. Mai ales la o olimpiada! Dar poate sunt eu mai sentimentalist, mai cotropit de patriotism.
Un antrenament de polo prin ochi de profan
Ritmul creste progresiv ca intensitate, antrenorul secund (n.a. Ciprian Cîmpianu) cere 3 serii de cate 100 m sub 1’20”, iar toata lumea respecta comanda, fara sa comenteze. Portarii au antrenament separat, pentru ca si regimul lor fizic in meci este cu totul diferit de cel al jucatorilor din teren. Daca “bazinele” jucatorilor din teren sunt aproape exclusiv crawl, antrenamentul portarilor include si bazine de “fluture” (trebuie sa il interoghez pe Dragos Stoenescu despre jocul si antrenamentele portarului de polo).
Toata lumea rasufla apasat, profitand de cele cateva minute de repaus. Dar toti stiu ca greu acum inseamna un pic mai usor la Londra. “Prea cald!”, imi spune “Stoe“, iesind pe marginea bazinului pentru a recupera o minge speciala, cu care jongleaza impreuna cu colegul sau de “suferinta” dintre buturi, Mihai Dragusin (foto dreapta). Ai fi spus ca jucatorii de polo sunt norocosi sa “munceasca” in bazin pe o astfel de caldura, dar o apa prea calda te impiedica sa dai tot ce poti la antrenamente, imi explica Andrei Iosep.
Scos din context, antrenorul Istvan Kovacs ar putea parea un bunic ce se relaxeaza pe marginea piscinei. De fapt, supravegheaza atent tot ce se intampla, cu un cronometru discret palmat, iar din cand in cand adreseaza cate unui jucator un sfat sau un indemn.
Efortul e urias, iar caldura nu ajuta deloc. Andrei Busila (foto stanga) iese si el pentru cateva secunde din bazin, iar sticlele de bautura energizanta se golesc rapid. Deja am pierdut sirul bazinelor, dar imi explica acelasi Andrei Iosep (sper ca ati vazut autograful, da?) ca norma pe antrenament e de 3000 de m. Din apa mai razbate cand si cand, printre dinti, o injuratura, semn ca efortul prelungit este resimtit. Vine si randul baietilor din camp sa alterneze stilurile de inot. 2 bazine de bras, apoi 2 spate. “Intindeti-va mult!” da Ciprian Cîmpianu indicatii. Ritmul e din nou redus, baietii aluneca iarasi lin prin bazin.
Cand in sfarsit apare mingea, am parasit bazinul in liniste. Nimic nu trebuie sa perturbe concentrarea singurei nationale de joc sportiv a Romaniei de la Olimpiada de la Londra. Programul complet al jocurilor nationalei de polo la Londra il gasiti aici Primul meci e pe 29 iulie.
Mai multe poze pe pagina mea de facebook
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
1 Comment
[…] daca nu ati citit articolul despre antrenamentul nationalei de polo pe care l-am scris zilele trecute, va recomand sa o faceti. Tot la polo trebuie mentionata campania […]